Suplimentele nutritive sunt o categorie largă care include complemente nutritive, cum ar fi pudra proteică și ajutoarele ergogenice non-nutriționale, cum ar fi cofeina. Unul dintre cele mai comune obiective pentru utilizarea lor, în special în sporturile competitive, este de a îmbunătăți performanța. Există multe suplimente care, cel puțin în teorie, pot crește performanța prin diferite mecanisme.
Un astfel de mecanism implică întârzierea și reducerea oboselii musculare, care interferează cu funcția musculară la intensități mai mari ale exercițiilor fizice. În parte, oboseala musculară rezultă din acumularea de metaboliți precum ionii de hidrogen (H+), care reduc pH-ul muscular și afectează funcția musculară.
Carnozina este o di-peptidă formată din doi aminoacizi: histidină și beta-alanină (BA). În mușchi, carnozina acționează ca un tampon intracelular, contracarând creșterea H + în timpul exercițiului.
Cu toate acestea, carnozina dietetică are o biodisponibilitate foarte scăzută în țesutul muscular din cauza prezenței enzimei carnozinază, care se află în plasmă și degradează carnozina.
Datorită acestei relații, suplimentarea cu beta-alanină a devenit metoda principală pentru creșterea nivelului de carnozină musculară. Această creștere are loc cu consum repetat în timp îndelungat pentru a acumula carnozină în mușchi, ce nu are carnozinază.
Datele anterioare sugerează un mic beneficiu de pe urma suplimentării cu BA în capacitatea de exercițiu și performanță. Cu toate acestea, efectul BA în special în zona de tranziție aerob-anaerob (60-100% VO2max) nu a fost meta-analizat. Exemple de activități care există în această zonă includ canotajul, ciclismul și alergarea.
Ce s-a studiat?
Această revizuire sistematică și meta-analiză a inclus studii controlate care au evaluat suplimentarea cu beta-alanină (cronic sau acut) de către adulți sănătoși, și au testat performanța fizică în zona de tranziție aerob-anaerob (60-100% VO2max) folosind teste pe timp (TTT – Time Trial Test) – (cât de repede o anumită activitate poate fi efectuată) sau timpul consumat până la epuizare (TTE – Time to Exhaustion) – (cât timp înainte de epuizare pentru o anumită activitate), aceasta din urmă utilizând fie testul pe distanță limitată (LDT – Limited Distance Test), fie testul pe timp limitat (LTT – Limited Time Test). Studiul nu a fost preînregistrat.
Suplimentarea acută cu BA a fost considerată atunci când o singură doză de BA a fost utilizată atât înainte (câteva minute) dar și cu 24 de ore înainte de testul fizic, în timp ce suplimentarea cronică a inclus doze repetate de BA pentru mai mult de o zi, până la 10 săptămâni.
Rezultatele primare au inclus TTT (Time Trial Test), LDT (Limited Distance Test) și LTT (Limited Time Test), în timp ce rezultatele secundare au inclus teste care au fost efectuate în studiile analizate, cum ar fi concentrația lactatului din capilare, VO2max absolut, frecvența cardiacă și evaluările efortului perceput (RPE).
Grupurile suplimentate cu BA și grupurile de control au fost comparate prin calcularea diferenței medii standardizate (SMD) și a erorii sale standard. În total, 19 studii au fost incluse în revizuirea sistematică și în meta-analiză. Opt studii au folosit TTT, nouă au avut LTT utilizat, doar unul a folosit LDT și unul a folosit atât LTT cât și LDT. Autorii nu au raportat numărul de participanți incluși în meta-analiză. Doza zilnică utilizată a variat de la 1,5 la 7 grame.
Care au fost concluziile?
Suplimentarea cu BA a produs o reducere mică și nesemnificativă în TTT (-0,36, 95% CI -0,87-0,16; p = 0,18), cu eterogenitate moderată între studii (șapte au prezentat un efect pozitiv și trei au prezentat un efect negativ). Suplimentarea cu BA a arătat, de asemenea, un efect mic, nesemnificativ asupra LTT (SMD, 0,25; 95% CI -0,01-0,51; p = 0,06) și un efect nesemnificativ asupra LDT (SMD, 4,27; 95% CI -0,25 –8,79; p = 0,06), care a provenit din doar două studii (un studiu a avut două ramuri de analiză). Eterogenitatea în studiile LTT a fost scăzută, dar ridicată în LDT.
Suplimentarea cu BA a avut un efect pozitiv mic, derizoriu, în timpul total și în testele cu timp limitat. Nu s-au observat efecte ieșite din comun pentru alte măsuri.
Imaginea de ansamblu
În ansamblu, BA nu pare să prezinte niciun efect important statistic asupra vreunui parametru măsurat. Cu toate acestea, trebuie luat în considerare un aspect important în ceea ce privește suplimentarea și performanța: un efect mic ar putea face diferența dintre a câștiga o medalie de aur sau una de argint în cazul sportivilor de elită și competiționali.
În plus, deși efectul nu a atins semnificația statistică, acesta a fost aproape, deci poate exista, de fapt, un efect mic, real. Deși nu se poate pune baza pe acest aspect, ar putea exista un efect util pragmatic pentru sportivii de performanță.
În general, cercetătorii care studiază suplimentele nutritive nu au găsit niciun efect mare asupra diferiților parametri, cum ar fi creșterea masei musculare prin suplimentarea cu produse proteice sau creșterea performanței prin consumul de cofeină. Prin urmare, este posibil ca mai multe suplimente în combinație să fie necesare pentru a arăta efecte mai pregnante.
Unele date sugerează că amestecarea BA cu bicarbonat de sodiu sau creatină pentru a tampona atât acumularea intracelulară, cât și acumularea de H + din sânge, ar putea oferi efecte adiționale. Există, de asemenea, o anumită variabilitate individuală în răspunsul la anumite substanțe, cum ar fi cofeina, deoarece diferențele genetice modifică metabolismul acestor compuși în organism și, astfel, răspunsul.
În cazul cofeinei, efectele sunt pronunțate. Acesta este motivul pentru care pare imperativ ca încercările repetate să fie necesare pentru a determina dacă BA oferă efecte benefice. Există, de asemenea, caracteristici individuale care ar putea influența efectele ergogene ale BA.
De exemplu, carnea și produsele de origine animală conțin carnozină și servesc ca sursă alimentară de BA. În consecință, vegetarienii au niveluri musculare mai scăzute de carnozină.
Genul persoanei pare, de asemenea, să moduleze conținutul de carnozină din mușchi, deoarece s-a demonstrat că femeile au niveluri mai mici decât bărbații. Prin urmare, eficacitatea suplimentării cu BA ar putea depinde de starea inițială a carnozinei musculare, precum și de sexul atletului.
Principalele limitări ale acestei meta-analize sunt că a inclus foarte puține studii, iar dozele utilizate în aceste studii au fost eterogene. Autorii nu au efectuat nicio analiză a subgrupului sau a sensibilității, ceea ce este deosebit de important pentru cele două rezultate principale (test de timp și teste de timp limitat).
De asemenea, autorii nu raportează numărul total de participanți și nici caracteristicile acestora (sex, greutate, vârstă etc.), ceea ce face mai dificilă interpretarea constatărilor. Punctele slabe metodologice și constatările în mare parte nesemnificative fac dificilă tragerea unor concluzii puternice din acest studiu.
Deși toate efectele observate în meta-analiză au fost mici și statistic nesemnificative, ele ar putea fi în continuare utile pentru sportivii competitivi, dacă există. Beneficiul potențial al suplimentării cu BA ar putea fi, de asemenea, dependent de combinația sa cu alte suplimente și dieta inițială (vegetariană versus omnivoră) sau sexul (bărbat versus femeie). Cu toate acestea, având în vedere limitele studiului, concluziile trebuie interpretate cu prudență.
Sursă: Deep Dive: Does beta-alanine improve training performance? | Study Deep Dives (examine.com)